Cristina Nemerovschi – Dresoarea

Dintre cărțile Cristinei Nemerovschi, Dresoarea mi-a plăcut cel mai mult. Nu pentru că e mai bine scrisă, autoarea folosește cam aceleași tehnici narative pe care le-am savurat și în celelalte romane. Nici pentru că este mai spectaculoasă acțiunea. Din contră, este unul unul dintre cele mai “liniștite” romane ale autoarei. Motivul pentru care am empatizat […]

Cristina Nemerovschi – Ultima vrăjitoare din Transilvania

Primul volum al trilogiei l-am citit în toamnă. Parcul se pregătea de iernat, ultimii trandafiri își dădeau suflarea, înfiorându-mă cu frumusețea lor perfectă. Un cer pufos, de vată pe băț, tot mai coborât spre pământ, mă sufoca prin apropierea lui ireală. Vântul bătea nebunește, semn că timpul cititului prin parcuri ar cam trebui încheiat. Lectura […]

Alexandru Voicescu – Malad

Eram în primul meu an de facultate. Un extraterestru căzut dintre integrale, ecuații, funcții cosinus, C+ și turbo Pascal (adică profil informatică) direct într-o clasă de filo. Aveam în față o listă luuuungă cu teme pentru seminariile de literatură română. Dintre toate, cea mai fascinantă mi s-a părut mie “Magie și Ocultism” în proza lui […]

Petronela Rotar – Alive

Alive oferă o perspectivă matură asupra realității. Este o realitate disecată, analizată la microscop, psihoanalizată și asumată. Stârnește un amalgam de emoții și de amintiri. Te determină să te identifici cu personajele. Să scoți de la naftalină crâmpeie de viață trăită și să le privești dintr-o altă perspectivă. Să te detașezi de ele, să le […]

Petronela Rotar – O să mă știi de undeva

O să mă știi de undeva ne dezvăluie o Petronela Rotar autoironică și hyper sensibilă, într-o încercare de a-și asuma imperfecțiunea, a se ierta și a se iubi cu adevărat. Cartea conține ceva din confesiunea făcută în fața psihologului. Are o sinceritate brută, necenzurată, frapantă. Dar este o confesiune asumată, o confesiune a maturității psihologice. […]