AM PICAT BACU’. Din nou. Noi, adulții care ar fi trebuit să schimbe ceva în acest sistem de învățământ. Noi, adulții care ne certăm online pe teme precum ideologia de gen, dar nu ieșim în stradă că se îneacă elevii prin budele din fundul curții școlilor de țară sau că se prăbușește tavanul clasei peste […]
Vreme de două luni “ritualul meu Spa” din fiecare săptămână presupunea și o sedință “stoma care” la domiciliu. Am jonglat cu citodur, bulete de vată cu spirt, bulete de vată fără spirt și kitul de ustensile stoma precum “vaca cu baletul” (știți vorba brută, din popor). Exact așa a fost, fără exagerare. Niciodată n-am simțit
La dentist post pandemie Read More »
“La noi la scopodărie/ Crește brânza pă tăpsîie/ Vin găinile din sat/ Ciugulesc și stau la sfat” recitam eu, cocoțată pe câțiva baloți de paie. Eram tare mandră de poezia mea nou-noută, pe care am învațat-o peste iarnă cu mama la băile Sovata. Cred că și bunica era la fel de mândră, altfel nu mă
La noi la scopodărie Read More »
Când au mărit considerabil impozitele pe brutul salariilor din privat, fără nicio reglementare pentru sectorul privat, fără a obliga implicit patronii să le “ajusteze” salariaților brutul, unde a fost “solidarizarea” statului cu sectorul privat? Și-a făcut statul griji pentru salariații cărora patronii nu le-a schimbat brutul și s-au trezit peste noapte cu netul tăiat? Nope,
Un picuț de solidarizare cu statul Read More »
Fiecare cu alegerile lui, firește. Eu aleg să stau acasă. Singurele ieșiri pe care le fac sunt pentru muncă (încă pentru mine nu este posibil să lucrez de-acasă) și pentru dentist (sunt în mijlocul unei urgențe stomatologice). Din fericire în decembrie 2019 mi-am făcut rucsacul de salvare în caz de cutremur recomandat de Georgiana Ilie
Vă amintiți fața galbenă zâmbitoare? Aia care pe vremuri țopăia de bucurie atunci când te conectai pe yahoo messenger? Ei, tricoul era alb și avea pe piept fața asta galbenă zâmbitoare. Nu, nu avea decolteu. Era chiar până sus, la baza gâtului. Nu, nu era transparent. Și nu, nu era mulat. Prima dată am simțit
Iară vina nu-i a mea. Nici unde eram, nici ce purtam. Read More »
De la proiecția filmului Colectiv, îmi tot sună în cap ca un refren: “Stați liniștiți, avem de toate”. Stați liniștiți, se fac teste corovid19 pe pile. Stați liniștiți, salvarea sosește imediat. Stați liniștiți, dacă nu muriți din cauza diagnosticului de internare, siguri vă omoară vreo infecție din spital. Stați liniștiți, sistemul e la fel de
Stați liniștiți. Avem de toate! Read More »
Mno. Dat fiind faptul c-aveam rucsacul de salvare făcut deja de prin decembrie, am fost printre puținii bucureșteni care nu s-au plictisit zilele astea la cozile interminabile la conserve și dezinfectanți. Ciocolata și fructele deshidratate văd că nu-s așa la cerere, dar sincer vă recomand, că tare bune-s la foamete mare. Mai mult, mă găsesc
Isteria și Ipocrizia Read More »
Cea mai mare realizare din acest an este că reciclăm la birou. Adică reciclăm la modul serios, nu doar așa, de fațadă. Firește, nu avem o firmă care să ne ia gunoiul strâns selectiv (fiindcă proprietarul nu dorește să se ocupe de asta), dar nu lăsăm acest mic detaliu să ne oprească. L-am rugat pe
Cea mai mare realizare din acest an ❤ Read More »
Ca de la o iubitoare de broșă la alta, insist să-i spun doamnei Dăncilă că votul meu nu a fost pentru Iohannis, ci împotriva ei. Și n-am votat împotriva ei doar pentru că a candidat din partea PSD. Pentru mine PSD și PNL sunt două partide la fel de coruptibile ca mentalitate. N-am votat împotriva