film, lectura, spectacol
Am fost în weekend la @westside.flowerfest . M-am tot gândit dacă să povestesc sincer ce-am văzut acolo. Pe principiul ” în viață regreti mai mult ce n-ai făcut, decât ce-ai făcut ” am preferat să schițez top 7 frământările mele sufletești legate de acest festival. 1. Extrem de multă lume, semn tot mai evident că […]
West Side Flower Fest Read More »
Alexandra Giurgițeanu este persoana pe care o apreciez infinit pentru seriozitatea și disciplina cu care își face treaba. Ea este inima tehnică a #cutieidecarton. Alături de ea am deslușit noțiuni complicate mie: hosting, wordpress, backup, plug-in și multe altele. Și parcă totul a fost mult mai logic și mai ușor de înțeles pentru mintea mea
MDY – Magazinul tău de cadouri Read More »
Soarele topea sub flăcările lui totul, dilatând aerul. În zare, imaginile dansau unele peste altele, pierzându-se dincolo de linia orizontului. Printre pleopele grele de somn, pe drumul de asfalt topit, se zărea doar o siluetă de nedeslușit. Primul care a ajuns la ea a fost sunetul. Lătrat de câni și-un vuiet prelung, tânguitor. “Oale avem.
Află întreaga istorie. Read More »
Sinuciderea ielelor am citit-o acasă, în grădina care odinioară o numeam a bunicii. Bunica nu mai e, iar eu încă nu m-am obișnuit cu absența ei. Nici cu noua denumire a grădinii. Cumva, o dată cu bunica a murit și copilăria mea. Liniștea aceea de vacanțe nesfârșite de vară, în care mergeam la țară c-un
Ana Mănescu – Sinuciderea ielelor Read More »
Dacă m-ați întreba care e locul meu preferat din București, aș răspunde instant Macaz. În ultimii ani nu am ratat nicio piesă de teatru sau dezbaterile de după reprezentații, niciun eveniment de solidarizare cu vreo cauză pentru care lupt și nicio seară de discuții aprinse la o bere cu prieteni dragi. Pentru mine Macaz a
Ultima reprezentație la Macaz Read More »
Dacă faceți parte din generația mea (și nu doar) probabil mai auziți din când în când o voce în cap care vă șoptește încetișor: =》 nu e frumos să-ți refuzi șeful, mai bine stai peste program și faci și taskul ăsta, pe care trebuia oricum să-l facă el. La dracu! Aveai bilete la teatru astă
22 martie -ZIUA PSIHOEDUCAȚIEI Read More »
Pe cât de intens iubesc cititul (și literatura română în general), pe atât de pasional urăsc istoria literaturii române. Știu că vă dezamăgesc. Puteți arunca cu pietre și să mă puneți la zid. Știu că voi adorați cronicarii, aveți satisfacții intelectuale citind Frații Jderi, vă resemnați cu violența domestică din Ion și leșinați de plăcere
MLR – un muzeu viu Read More »
Am citit ultimul rând din Antidepresiv pe 31 ianuarie 2018. Am tot amânat să citesc cartea Ioanei Duda. Apoi am tot amânat să scriu impresiile mele despre cartea ei. Probabil pentru că m-am simțit extrem de vulnerabilă. M-am luptat (și încă mă lupt) și eu cu episoade mai lungi sau mai scurte de depresie și
Ioana Duda – Antidepresiv Read More »
Știi că ești în vacanță când poți citi în voie fără să te pună bunica să aranjezi franjurii de la covor. Hahahahaha. Mă scuzați. Mici sechele din copilărie. Citesc pe canapeaua din sufragerie. E cald și liniște. Niciun tramvai, nicio ambulanță, nici un claxon. Realizez acum cât de obositor poate fi uneori Bucureștiul. Din când
Ruth Emmie Lang – Extraordinarele circumstanțe ale vieții lui Weylyn Grey Read More »
Ea își tamponă pielea încă udă cu prosopul verde mentă. Se privi lung în oglindă, cercetând cu atenție centimetru după centimetru de piele. “Nu au apărut alte semne” șopti încetișor. “Asta e de bine”. Analiză cu atenție pata mică și ușor roșiatică de pe brațul stâng. “Oare o mai fi crecut? Așa o fi arătând