Accepți provocarea #iuliefărăplastic ?!

Adevărul este că nu mai poți să te oprești. E suficient să accepți provocarea, să corectezi un obicei negativ din viața ta, să-l transformi într-o obișnuință, ca apoi să începi o altă schimbare și apoi o altă schimbare și tot așa. E ca un bulgăre de zăpadă care crește la infinit, până se transformă în cel mai frumos om de zăpadă pe care l-ai văzut vreodată. Lucrurile sunt naturale atunci când vin de la sine și nu necesită un efort împotriva firii tale. Iar când constați că schimbările te fac să trăiești calitativ mai bine, că au un impact pozitiv pe fiecare palier al vieții tale, nu poți decât să mergi mai departe pe drumul ăsta, niciodată nu mai dai înapoi. Nu știu dacă am reușit să explic prea bine ce înseamnă #iuliefărăplastic pentru mine. A început într-un an cu sacoșa textilă, sticla de inox și caserola de sticlă. A continuat cu câte o provocare nouă în fiecare an. Și mă face să am pretenții și mai mari de la mine de la un an la altul.

Despre provocarea internațională #plasticfreejuly și despre modelul autohton pe care l-am implementat anul trecut împreună cu Emilia Priceputu și Korydeea la sucursalele bibliotecii metropolitane la care facem voluntariat, nu are rost să mai povestesc. Știți deja totul încă de anul trecut. Dacă nu sunteți la curent, puteți să vă documentați aici. Nu-mi place să mă repet. Nici în cuvinte, nici în acțiuni. Tocmai de aceea insist să vă povestesc despre programul din acest an.

Din reacțiile copleșitoare care au curs spre noi anul trecut, am înțeles că ne-am atins obiectivele și c-ar trebui să le ducem la un nivel superior în acest an. Acțiunile noastre de conștientizare s-au încheiat. Instalația interactivă de la  Biblioteca Ion Creangă a explicat cel mai bine, prin puterea exemplului, cât de repede și de mult consumăm zilnic, cât de sufocată este planetă noastră de plastic și cât de lentă este “dispariția” parțială a lui. La fel de bine s-au înțeles și efectele negative pe care poluarea cu plastic o are asupra calității vieții fiecăruia dintre noi, asupra sănătății și duratei noastre de viață. Nu vreau să mai insist asupra acestor aspecte.

Interacțiunile cu voi ne-au convins că bulgarele s-a format și este deja în rostogolire. Dacă conștientizarea a fost prima etapă, acumularea de informații este etapa doi. Și acesta este obiectivul #iuliefărăplastic din acest an. Vrem să contribuim și mai mult la creșterea acestui proiect. Adică să conectăm oamenii între ei și să punem umărul la formarea unei comunități care trăiește după principiile #iuliefărăplastic. Ne propunem să oferim prin proiectele noastre resurse alternative, practice și accesibile. Visăm să facem cunoscuți și să susținem producători locali și antreprenori focusați pe afaceri prietenoase cu mediul. Ne străduim să interconetăm oamenii care au nevoie unii de alții pentru a trăi și a munci în concordanță cu principiile lor de viață. Dacă ar fi să gândim îndrăzneț (și ne place să facem asta) aș spune că dorim să identificăm principalele nevoi, lipsuri, probleme, provocări și neputințe ale unui stil de viață fără plastic și să construim (cu ajutorul vostru, firește) o rețea de oameni și de resurse care să le satisfacă. Iar programul reflectă cel mai bine aceste dorințe ale noastre.

Credem cu tărie că educația începe de când suntem mici și suntem încă conectați la natură, la rimurile și minunile ei. Continuăm așadar tradiția atelierelor pentru copii, pe care îi așteptăm să ne încarce energetic cu candoarea și optimismul lor, atât la lecturile dinamice susținute de Adina Giurgea despre plasticul și viața marină, cât și la atelierele super instructive, oferite de Seneca Ecologos (mărturisesc, sper să ajung și eu în acest an). Copiii se vor bucura de prezența albinuțelor simpatice de La Stupina (cu care s-au împrietenit deja de anul trecut) vor crea și se vor recrea la biblioteca George Topîrceanu sau vor învăța mai multe despre orașul fără plastic împreună cu cei de la studioBASAR.

După cum ați observat, adulții au și ei provocările lor. Începem cu un atelier despre minimalism alături de Satyamayi Sa, pentru a vă scoate apoi din zona de confort prin acțiunea de gherilă #fără pungă și ateliere practice de compost. Vizionăm documentarul Trashed și dezbatem cu experți din domeniu sub moderarea Irinei Breniuc de la Zero Waste Romania. Ținem spiritele și mințile aprinse la clubul de lectură al Nataliei Dabija și ne relaxăm la un transition shop la Grădina din Gura Siriului.

Și pentru că vorba lungă nu aduce nimic bun, vă provocăm la acțiuni concrete. Vorbim despre insulele de plastic care plutesc în derivă prin oceanele lumii și ne preocupă maxim soarta animalelor marine. Reducem plasticul cu gândul la salvarea lor. Schimbăm stiluri de viață și comportamente. Ne educăm copiii să trăiască după aceste valori ecofriendly. Trecem însă zilnic pe lângă maidane din București înecate în plastic. Uneori, în grabă rutinei zilnice, nici nu le observăm. Un astfel de maidan urban este responsabilitatea noastră, a tuturor, mai ales atunci când ceilalți (autoritățile, vecinii, trecătorii etc.) nu fac nimic. Noi ne propunem să acționăm. Vrem să strângem gunoaiele și să le ducem la o stație de reciclare. Să dăm un exemplu. Să implicăm oamenii care locuiesc în zonă. Să arătăm că maidanele de plastic nu sunt acceptate în arhitectura unei capitale europene.

Închei această postare luuungă prin a vă invita să rostogoliți mai departe acest bulgăre incipient, care este #iuliefărăplastic. Duceți provocarea printre cunoscuții voștri, vorbiți-le despre proiect, participați împreună la evenimente, dați-ne feedback (contează enorm pentru noi părerile voastre), sugerați-ne alte activități, implicați-vă fiecare după timpul, energia și motivația pe care o aveți în acest moment.Faceți informația să circule. Este cea mai mare putere pe care o avem.

Fiecare, separat, nu putem face munții de gunoaie să dispară de pe planetă. Dar împreună suntem o forță care poate găsi soluții să le stopăm puțin creșterea. Putem învăța cum să reducem consumul, cum să reutilizăm, să reparăm, să reciclăm, să împărțim, să folosim responsabil și pe termen lung resursele pe care le avem. Putem fi mai conștienți, mai buni și mai respectuoși cu mediul în care trăim.

*** ca în fiecare an, vizuale personalizate și informative realizate de NaturalTV

2 Comment

  1. […] Cutia de carton mi-a amintit şi anul trecut de o campanie extrem de interesantă, responsabilă şi necesară: #iuliefărăplastic. Aveţi acum din nou ocazia de a acorda un plus de atenţie felului în care alegeţi, zi de zi, să vă faceţi cumpărăturile, fie că vorbim de haine sau de mâncare, modului în care luaţi decizia de a trăi, clipă de clipă şi de a îmbunătăţi, prin deprinderi noi, stilul de viaţă. ` […]

  2. Dan Ionescu says: Reply

    Din păcate munții de gunoaie sunt un efect al consumismului care ne viciază. Suntem educați de mass-media. Privim ciudat la părinții si bunicii noștri care păstrează obiecte vechi și inutile. Dar educația lor, “primitivă” îi fac să găsească utilitate și valori sentimentale in fiecare obiect din casă. Este ușor să aruncăm resturi peste gard, dar este păcat că nu conștientizăm că și dincolo de gard este tot casa noastră și nu facem decât să mutăm gunoiul “din pat” sub pat

Leave a Reply