#iuliefărăplastic a însemnat pentru mine ieșirea din bulă și prilej nesperat să întâlnesc oameni noi, care simt lucrurile la fel ca mine și care îndrăznesc să viseze la o planetă mai curată. Și nu se mulțumesc doar cu visatul, ci fac tot ce le stă în puteri ca visele să devină realitate. Pe Ioana Tănase am cunoscut-o în carne și oase la #roabadecultură și mi-a mers direct la inimă. O știam virtual de-o lună. Relația noastră a început o dată cu descoperirea proiectului #ALTERNATIVE. Urmăresc cu extremă curiozitate pagina lor de FB pentru a învăța tipsuri despre cum pot reduce plasticul din viața mea și pentru a mă informa despre diversele proiecte globale care protejează mediul. Am vorbit o grămadă la #roabadecultură, și-am promis că vom continua discuțiile sub forma unui interviu pentru #cutiadecarton. Ne-am lăbărțat cu interviul câteva luni (mea culpa), așa că n-o mai lungesc cu descrierea, vă invit să vă așezați comod, să sorbiți pe îndelete cafeaua (nu din pahar de unică folosință, da?!) și să luați notițe. Ioana Tănase poate fi foarte pasională atunci când vorbește despre responsabilitatea oamenilor de-a respecta, iubi și proteja natura. Și este foarte convingătoare.
1. Povestește-ne puțin despre relația ta cu plasticul. De ce încerci să-l eviți în toate acțiunile pe care le faci? Sunt o mare iubitoare de natură și călătorii. Iar acest material, simbol al obiceiurilor noastre de risipă și consum, a invadat fiecare colț de natură. Impactul său negativ merge mult mai departe decât faptul că poluează mediul înconjurător. Toate tipurile de plastic conțin și eliberează aditivi toxici, cunoscuți cancerigeni, alergeni și disturbatori endocrini, care ne afectează sănătatea. Noi studii arată că aprope fiecare om de pe planetă are în corpul său plastic, fapt direct conectat cu sterilitatea în creștere. Anual, 100.000 de mamifere marine sunt ucise de către acest material și milioane de viețuitoare sunt afectate. Nu vreau să panichez pe nimeni, dar avem o problemă. Noi, oamenii, suntem cei care am creat-o și o întreținem. Însă tot noi putem găsi soluțiile. Tot plasticul produs până acum, la nivel global, încă există, undeva pe aceasta planetă. Așa c-am decis să nu mai susțin industria plasticului și tot ce presupune ea.
2. Ce schimbări de comportament ai făcut atunci când ai avut revelația că trebuie să reduci deșeurile de plastic pe care le produci zilnic. În ce context ai avut această revelație? În 2013 am văzut o fotografie cu un pui de albatros al cărui stomac era plin de plastic, fapt care i-a provocat moartea. Nu mi-a venit să cred că așa ceva este real. Am început să cercetez subiectul și mi-am data seama că este cât se poate de real și mult mai grav decât credeam. Plastic s-a găsit și în stomacul cămilelor din Sahara, în fulmarii din Olanda și în multe specii de pești și mamifere din toată lumea. M-am întrebat ce pot eu sa fac, cum pot schimba acest lucru. Mă gândeam la ceva măreț și complicat, care să schimbe lumea. În tot acest timp în care căutam soluții departe de mine însămi, mi-am dat seama că eu încă mai consum plastic și că, doh!, chiar de aici trebuie să încep. Cu mine! Eu trebuie să mă schimb, eu trebuie să refuz să mai susțin producția acestui material prin alegerile proprii. 40% din plasticul produs la nivel mondial este pentru sectorul ambalajelor. Mi s-a părut incredibil. Atâta energie, petrol și risipă pentru ceva creat să ajungă (la) gunoi în momentul în care ajunge la consumatorul final. Mi-am cumpărat o sacoșă eco de la o organizație care lupta împotriva extracției petroliere din ocean, pe care o foloseam la cumpărături. Mi-a plăcut super mult sacoșa aceea și ideea din spatele său, sprijinul pe care îl acordam, prin achiziția ei, respectivului ONG. Îmi cumpăram legume și fructe fără ambalaj, de la piață, în coș de nuiele. Mai tarziu mi-am creat saculeți din bumbac și iută, pe care îi folosesc la piață și supermarket, pentru legume și fructe, alimente la vrac, mâncare congelată, pâine, patiserie, dulciuri, cam orice pot găsi vrac. Am început să folosesc borcane pentru măsline, brânză sau spread-uri cumpărate de la piață. Apoi mi-am luat o sticlă din inox, pentru apă, pe care o port peste tot cu mine- birou, călătorii, orice activități outdoor. După ce am renunțat să mai cumpar produse ambalate în plastic, am început să observ cât de bine e să fii înconjurat de materiale adevărate, curate, stabile, sigure, frumoase. Așa că am devenit foarte selectivă cu tot ceea ce cumpăram și căutam alternative naturale pentru absolut orice produs, chiar dacă era menit pentru un consum mai lung: jucării, vase, diferite instrumente, articole de birotică, cadouri. Și am găsit ceea ce căutam, de fiecare dată.
3. Au avut aceste schimbări repercursiuni în viața ta personală? Ce impact au avut în relația ta cu cei din jur? S-a schimbat cumva această relație? Beneficiile vieții fără plastic și fără risipă au început să apară treptat. Mâncam mai sănătos – renunțând la ambalajele din plastic am renunțat și la alimentele/snack-urile ale căror ingrediente (toxice/sintetice) nu le puteam pronunța, trăiam mai sănătos, eram înconjurată de obiecte mai frumoase, realizate din materiale naturale, stabile și sigure pentru sănătate mea. Și inevitabil, am început să cheltui mai puțin, optând pentru produse de calitate, alimente la vrac și locale, fără ambalaj și fără costuri de marketing. Îmbrățișând acest stil de viață, am început să cunosc foarte mulți oameni cu aceleași valori. Astfel am învățat despre magia uleiurilor esențiale și că îmi pot menține casa curată fără ajutorul chimicalelor, am învățat să-mi prepar propriul deodorant, pastă de dinţi, loţiune de corp şi gel de duş. Prietenii erau curioşi cât o să dureze ideea acesta a mea de-a trăi fără plastic, însă, după ce s-au convins că nu e doar ceva trecător, şi că această decizie se regăsea în tot ce făceam, au început să-mi ceară sfaturi şi să introducă şi ei schimbări pozitive în stilul lor de viaţă. Aşa s-a născut alternative.blue, ca un ‘one-stop-shop’ pentru cei interesaţi de un trai sustenabil, sănătos pentru noi, copiii noştri şi pentru mediul înconjurător.
4. De ce grija față de mediu și nevoia de-a salva planeta de la sufocarea ei prin plastic? Natura ne oferă așa de multă inspirație, bucurie, energie, optimism, fără să ceară nimic înapoi. E gratis, pentru toată lumea, e acolo, oricând dorim să mergem să ne bucurăm de ea. Eu am vrut să ofer ceva înapoi naturii, pentru toate bucuriile și momentele extraordinare pe care mi le-a oferit. Lumea a devenit destul de deconectată, trăim noaptea, în ritmuri urbane, adesea așa de departe de natură și ciclurile ei. Nici nu mă mir că mulți dintre noi nu o mai apreciem și o tratăm că pe un coș de gunoi. Eu mi-am dat seamă că lucrurile nu se schimbă de la sine, ci noi, oamenii, suntem cei care le schimbăm. Așa că am decis să devin parte din soluție și să arăt tuturor că se poate, ține doar de motivația, creativitatea și curiozitatea fiecăruia. Ocrotim natura și natura ne ocrotește pe noi, e simplu. Și logic. În momentul în care o vom trata că pe o groapă de gunoi, același lucru vom primi înapoi.
5. Ce înseamnă #alternative.blue și ce v-ați propus să faceți concret prin acest demers? Alternative.blue este locul în care te poți educa pe subiectul plasticului – ce este, cum se produce, la ce este folosit, dacă este toxic, care este impactul său asupra naturii, sănătății, economiei. Rate de reciclare la nivel european, statistici de consum din România, rapoarte și cercetări în domeniu. Pentru că noi suntem optimiști și iubitori de alternative, am decis că un astfel de proiect are nevoie și de soluții, sfaturi teoretice și practive, inclusiv tool-urile necesare acestei aventuri, care pot ajuta pe oricine să îmbrățișeze acest stil de viață. Partea de webshop susține activitățile noastre de ecologizare, campanii de educare și de creștere a gradului de conștientizare asupra efectelor negative pe care le produce poluarea cu plastic și orice alte idei pe care dorim să le punem în practică. În plus, colaborăm cu oricine este interesat să adopte un stil de viață zero-waste, fie că e vorba de o persoană, companie, instituție, eveniment, etc. În 2018 vom începe o campanie prin liceele din orașele principale de pe cursul Dunării, iar în primăvară dorim să abordăm școlile de pe valea Hartibaciului, o zonă extrem de frumoasă din inimă Transilvaniei și foarte dragă mie și echipei.
6. De unde vin produsele pe care le comercializați pe site, cine le produce și de ce au un impact pozitiv asupra mediului? Produsele se împart în două categorii. O parte sunt create de noi – linia ALT, iar restul sunt atent selecționate de la companii care împărtășesc aceleași valori cu noi, prețuiesc natura și depun eforturi constante și continue pentru înverzirea produselor lor, nu doar ca și strategie de marketing, ci cu eforturi reale și măsurabile, lucru pe care și noi îl facem și îl apreciem foarte mult.
În primul rând produsele noastre nu conțin plastic, nici în materialele folosite, nici în ambalaj, nici în vopsele. Apoi, sunt create local, din materiale naturale, ceea ce este extrem de important. Să luăm săculeții pentru vrac sau legume și fructe, de exemplu. Îi folosești, se murdăresc, îi pui în mașină de spălat. Dacă ei sunt din bumbac, îi speli și refolosești, de nenumărate ori. Dacă ei sunt din plastic (diferite tipuri de pânză sintetică), de fiecare dată când îi speli ei se degradează, eliberând microfibre, unul dintre cei mai mari poluatori ai apei potabile, mărilor și oceanelor lumii. Sunt produse reutilizabile, iar la finalul vieții lor lungi se reciclează. Sunt realizate din materiale stabile, care nu eliberează aditivi toxici și sunt siguri pentru sănătatea noastră – bumbac, iută, cânepă, în, inox, sticlă, ceramică, lemn din surse sustenabile, etc. Sunt de o calitate sporită, au fost create în condiții de muncă corecte și respectă principiile economiei circulare. Toate produsele pe care le creăm și le comercializăm sunt certificate vegane și încurajează și susțin protecția naturii.
O parte din produsele noastre din inox sunt produse de Klean Kanteen, o companie care face eforturi gigantice de a proteja natura și de a oferi cele mai bune experiențe cliențior săi, iubitori de outdoor și de aventură în natură. De la ei avem produse pentru toate vârstele, începând de la 0 luni 🙂 Periuțele eco din bambus cu peri vegetali sunt de la Brush with Bamboo. Aceste periuțe sunt speciale deoarece echipa care le-a creat și dezvoltat a ajuns la performanța de a produce niște peri care să conțină doar 30% bioplastic, în rest ulei de ricin. Sunt multe companii care susțin că perii lor sunt complet fără plastic, însă, dacă cauți informații în acest sens, nu găsești nimic care să susțină aceste claim-uri, iar informații suplimentare nu sunt oferite pe acest subiect, nici măcar la cerere. Eu nu susțin astfel de practici. Susțin practicile transparente și proiectele pline de pasiune, care cu siguranță nasc produse geniale. Săpunurile le avem de la Endea, o companie locală din Oradea, și sunt realizate cu ingrediente 100% naturale. Cei de la Endea sunt deschiși la sugestii și feedback, transparenți și, asemeni celor de la BWB și Klean Kanteen, caută continuu să își îmbunătățească produsele și serviciile oferite. Și iubesc natură la fel de mult ca noi. Fiecare produs din magazinul nostru are o poveste și a ajuns aici după un proces lung de cercetare și documentare.
7. Cum ar arăta (în viziunea ta) o lume fără plastic (mă rog, plastic poluant). Este posibilă o astfel de lume? Da, sigur că este posibil și suntem deja o mână de oameni care putem demonstra acest lucru – Beth Terry, Bea Johnson, Rob Greenfield. O lume fără plastic înseamnă că ajungem să devenim mai conectați cu noi înșine și cu lumea în care trăim, alegem să consumăm mai puțin, dar mai bun, și asta în toate aspectele vieții (alimentație, muncă, relații, etc). Plasticul în sine nu ar reprezenta nicio problemă, dacă ar fi folosit doar pentru ștergătoare la mașini, de exemplu. Problemă apare din faptul că a înlocuit absolut toate celelalte materiale. Și este atât de ieftin, încât nu contează că se obțin produse de calitate inferioară, care se strică rapid, pentru că imediat ne permitem să le înlocuim și să le aruncăm pe cele vechi. Iar problema cu plasticul reciclat este calitatea sa inferioară și toxicitatea sa ridicată. De exemplu, doresc să susțin piața produselor din plastic reciclat, dar, dacă mă gândesc și la sănătatea mea, nu am multe opțiuni. Din plastic reciclat e ok să faci un skateboard sau diferite componente industriale sau saci de gunoi, dar nu e ok să faci îmbrăcăminte, jucării, ambalaje pentru medicamente sau ghivece în care să crești ierburi sau legume.
Problema suntem noi și obieceiurile noastre. Noi trebuie să ne schimbăm. Într-o lume ideală nu ar mai fi atâta consum și risipă. Și asta se poate face prin prevenire, prin preferarea calității, nu a cantității, prin optarea pentru produse garantate pe viață sau cât mai durabile. Apoi, dacă cumpărăm (cât mai) local, nu mai avem nevoie să ambalăm totul în cantități imense de plastic. Principiile economiei circulare ne permit crearea unei astfel de lumi, care deja este cât se poate de reală pentru unele persoane. Cel mai important este să reducem cantitatea de deșeuri pe care o producem. Astfel, proporțional mai puține deșeuri ajung în mediul înconjurător. Sau trebuie reciclate. Uită că există single-use plastics și îți faci o favoare extraordinară, acesta este sfatul meu. Apoi mai e și shared economy, un concept destul de răspândit în țările vestice – fiecare comnunitate pune laolaltă bunurile membrilor săi – aparate foto, instrumente pentru diferite proiecte DIY, reparații, grădinărit, etc. Astfel, nu fiecare om are nevoie să cumpere aceeași mașină ca și vecinul său. Iar dacă iei în considerare că în ziua de azi avem instrumente pentru orice, realizate din resurse finite, atunci îți dai seama cât de multe resurse se salvează, inclusiv plastic nou, prin punearea acestor bunuri la comun. Acesta este un proiect pe care dorim să-l implementăm și noi în comunitatea noastră. Și sperăm că acest model va deveni din ce în ce mai cunoscut și aplicat în România.
8. Este posibilă o astfel de lume în România, țara care se află pe primele locuri la consumul de plastic și pe ultimele locuri la capitolul reciclare selectivă? În România este mai greu cu reciclarea și valorificarea, pentru că statul nu vede valoare, deocamdată, în aceste demersuri. Însă, pentru cei care cred în PREVENIRE, ca și noi, adica crearea de zero deșeuri, este la fel ca oriunde altundeva pe glob, sau poate chiar mai ușor. Și detaliez. Piețe sunt peste tot, poți cumpăra direct de la țărani, având controlul asupra ambalajelor folosite. Magazinele mici și mari au raion de vrac, ceea ce nu se întâmplă în multe țări dezvoltate. Am cumparat chiar și cuie și suruburi la vrac. Apa de la robinet este potabilă și foarte gustoasă, în multe regiuni din România. Plus, există izvoare de unde ne putem lua propia apă, renumita apă-vie, superioară oricărei ape îmbuteliate. Cred că noi ne impunem propriile nostre limite. Ideal, reciclarea ar trebui să se întâmple doar pentru ce nu poate fi prevenit, și urmată obligatoriu de valorificare. Și asta este posibil și în România, în centrele Sigurec, de exemplu. Deci soluții există :).
9. Ce politici sociale și proiecte legislative crezi c-ar ajuta în promovarea unui trai mai responsabil și ecosustenabil? Pot cetățenii să ceară aceste lucruri? Introducerea unui sistem-depozit pentru sticle, PET-uri, doze de aluminiu, tetrapack-uri, este o inițiativă europeană pe care noi o susținem și dorim să o implementăm și în România. Pe scurt, o garanție monetară, adăugarea unei valori pe fiecare deșeu reciclabil ar încuraja și sprijini reciclarea și valorificare, ar sublinia faptul că deșeurile sunt, de fapt, resurse. Din 2018 se vor interzice pungile din plastic cu mâner. Este o victorie foarte mică, însă lumea poate învața și înțelege mult din această măsură. Și putem avea surprize plăcute. Introducerea sistemului plătești-cât-consumi, ar fi un pas uriaș înainte pentru sistemul de management al deșeurilor din România.
Noi, româniii, abia acum începem să ne dăm seamă ce putere avem ca și cetățeni, dar și responsabilitatea care decurge din această calitate. Sigur că cetățenii pot cere diferite lucruri, și pot realiza schimbare pozitivă in comnunitatea lor. Unul dintre proiectele noastre viitoare este să obținem interzicerea plasticului de unică folosință în anumite zone naturale, cum ar fi Delta Dunării. Desigur, avem nevoie de sprijinul cetățenilor, doar împreună putem realiză așa ceva. Ceva ce s-ar putea implementa rapid, ar fi o înștiințare publică pe toate canalele media legată de consumul responsabil. Sau prevenire, sau reciclare. Sunt multe lucruri care se pot face, și pe care fiecare dintre noi le poate face, la diferite niveluri, la fel de importante. Cetățenii sunt baza societății. Orice se poate face, sunt extrem de multe exemple în acest sens. Doar motivație, curiozitate și voință să fie. Se pot crea mici asociații în comunități, și acelea să decidă singure cum să-și diminueze cantitatea deșeurilor produse, prin PRV (prevenire-reciclare-valorificare).
40-60% din tot ceea ce consumăm sunt resturi organice, adică materia primă pentru compost. Cei pasionați de grădinărit își pot realiză propriul compost, fie individual, fie colectiv, din care pot obține inclusiv venituri. Se pot forma diferite grupuri, comunități, care refuză să mai consume anumite obiecte din plastic de unică folosință. Asociații, companii și instituții își pot uni forțele în acest sens și face păși concreți în direcția aceasta, inspirându-i pe alții. Proiecte de transformare a deșeurilor în noi produse, de upcycling. Sau instalații de artă, cu scopul de a educa și implica. Sau campanii de curățenie, copiii sunt cei mai mari fani, pentru ei este o adevărată aventură și vânătoare de comori, din care învață extrem de multe lucruri.
10. Implicarea ta activă în #iuliefărăplastic, postările tale interesante pe facebook, concursurile interactive și schimbul constructiv de idei mi-au trezit curiozitatea să încerc să te cunosc mai bine. Ce feedback ai de la oameni? Sunt oameni care îți scriu că îi inspiri să fie mai motivați în alegerile lor mai prietenoase cu mediul? Te influențează părerile lor? Stilul de viață fără plastic și fără risipă este la început în România. Mulți dintre români încă mai cred că obiectele de unică folosință reprezintă avuție și denotă calitatea ridică a vieții. Sau că plasticul e un material frumos. Am revenit în România după 6 ani tocmai datorită feedback-ului foarte bun primit de aici legat de acest proiect. Am primit și primim multe încurajări și mesaje de susținere. Mulți sunt încântați de ceea ce facem și își dau seama că este mare nevoie de astfel de inițiative. Și vor să facă și ei parte din acesta mișcare. De câte ori îmi pierd entuziasmul sau cred că lucrurile nu se vor schimbă niciodată aici, universul îmi trimite un mesaj pentru a-mi arăta contrariul. Cel mai fain mesaj a fost de la Raul, cel mai tânăr zero-waster pe care l-am cunoscut. Are 15 ani, și era foarte încântat că a descoperit proiectul nostru. Energia pozitivă este contagioasă 🙂
11. Care este cea mai mare provocare a ta la nivel personal? La ce plastic nu ai reușit încă să renunți și de ce? Dar cea mai mare victorie?Șampon, nu am reușit să găsesc ceva natural și fără plastic de care să fiu mulțumită 100%. Provocarea o reprezintă tot ce primesc ambalat, comandat prin internet. Chiar dacă insist că lucrurile să îmi fie livrate fără plastic, de multe ori se strecoară câte o folie. Dar am facut progrese. Cea mai mare victorie? Pungile acelea subțiri din LDPE pentru legume și fructe și alimente vrac. Eu cumpăr foarte mult legume și fructe. Acolo consumam mult plastic, chiar dacă optam pentru vrac.
12. Ce sfaturi/ încurajări/ tipsuri le-ai da oamenilor care vor să înceapă să reducă consumul de plastic? De unde ar trebui să înceapă? În primul rând, trebuie să fie convinși că fac un lucru extrordinar și să transforme acesta provocare într-un joc cu diferite niveluri și misiuni. Pentru început, le recomand să fie conștienți ce aruncă la gunoi timp de 2-3-5 zile. Sunt lucruri care ajung constat la gunoi? Sunt lucruri la care pot renunță? Au o alternativă mai sănătoasă? Apoi, în funcție de rezultate, să își impună câte o schimbare pe săptămână. Iar dacă rămân blocați într-un punct, să nu se dea bătuți. În schimb, să se alăture comunității ALTERNATIVE, ne bucurăm să ne împărtășim experiența și să venim cu soluții pentru fiecare caz în parte.
13. Cine/ Ce te inspiră să-ți păstrezi optimismul chiar și în cele mai grele momente? Natura și viețuitoarele sale, surse infinite de inspirație și motivație.
Înainte de-a încheia interviul, țin să precizez că #alternative.blue înseamnă Mihai Pop, Alexandra Crăciun, Adrian Crapciu, Zsolt Ercsei, Dana Tănase și Ioana Tănase. Toți oamenii ăștia sunt adepți ai consumului sustenabil și local, susținând practicile etice și sunt implicați în muulte proiecte super faine: Transilvania Cycling, Where Next, Lost in East, Involved Channel, Natura fără Plastic). Rețineți aceste nume. E foarte posibil să mai auziți vorbindu-se despre ele pe #cutiadecarton.