Eu sunt între numere. Nici 37, nici 38 și multă vreme mi-am înghesuit degetele într-un calapod prea strâmt pentru mine. Voiam să am picioare frumoase. Ceva din mitul chinez din timpul dinastiei Song, conform căruia femeile cu picioare Lotus ajungeau să se mărite bine, m-a fascinat. Iar Universul complota în așa fel încât modelele de pantofi care-mi plăceau, le găseam doar la mărimile mai mici, iar vânzătoarele amabile, care mă încântau cu vorba “sunt de piele și se lasă cu timpul”, mă ajutau enorm spre a-mi atinge țelul. N-am căutat să mă mărit, doar să plac. Nu am ajuns la transformări extreme, doar s-au adunat degetele ușor unele peste altele, în semn de protest. Dragostea poate fi absurdă, cerând sacrificii puerile, de care altminteri râd cu poftă. Apoi mi-am dat seama că sunt lucruri mai ademenitoare într-o femeie. Ca de exemplu contrastul dintre talia suplă și voluptatea coapselor. Și chiar dacă nu ajung prea des într-o sală de sport, îmi place enorm să merg pe jos. Mi se pare că adulmecând orașul în vastitatea lui, se risipesc tensiunile individuale, ritmul cardiac crește iar musculatura se dezvoltă altfel. Când plec prin țări străine, îmi place să cunosc orașul în suburbiile sale, pierzându-mă pe străduțe, urmărind vitrinele, ghicind portul oamenilor, savurând aromele pe care nu le găsești descrise în ghidurile oficiale. În Ianuarie mi-am cumpărat două perechi de sneakers, ambele Adidas. Am atât spațiu, încât mă simt ca într-un apartament decomandat. Una dintre perechi are talpă ortopedică (Superstar), cealaltă este o combinație de texturi din care paradoxal ia naștere un pantof sport foarte lejer (Falcon). De ce li se spune “ugly”? Pentru mine este o sublimă fericire. Urmează să petrec următorii treizeci de ani în acest trend, ca să-mi ofer în cele din urmă libertatea pe care mi-am refuzat-o.
*** Anul acesta mi-am propus să fac schimbări în garderobă, să lucrez la un stil personal mai feminin, mai colorat și mai asumat. Mi-aș dori să țin pasul cu moda, fără să cad însă în capcana consumerismului excesiv. Și cum moda a fost mereu ceva super complicat pentru mine, am rugat-o pe Alexandra Lavrente să mă ajute să înțeleg mai bine ce înseamnă cu adevărat conceptul de slow fashion și cum ne putem împrieteni mai bine cu el. Așa s-a născut o rubrică de guest post, pe care Alexandra Lavrente o va ține pe blogul meu. Spre încântarea noastră, a tuturor♥️
Alexandra Lavrente – The ugly sneaker
