Soarele topea sub flăcările lui totul, dilatând aerul. În zare, imaginile dansau unele peste altele, pierzându-se dincolo de linia orizontului. Printre pleopele grele de somn, pe drumul de asfalt topit, se zărea doar o siluetă de nedeslușit. Primul care a ajuns la ea a fost sunetul. Lătrat de câni și-un vuiet prelung, tânguitor. “Oale avem. […]