*** text de Emilia Mitroi, oaspete in cutiadecarton.com si instigator la proiecte faine ***
Articolul acesta nu se da scris, nu vrea sa se aseze pe hartie. Desi am facut un plan editorial cu CutiaDeCarton si aveam impresia ca stiu ce teme o sa abordez, realiatatea este un pic altfel. Sunt foarte multe dualitati in mine pe care incerc sa le integrez si sa le accept, iar aceasta este una dintre ele. As vrea sa fiu uber organizata, dar cele mai faine articole vin fara sa fie planificate. Si mai vin ca sa satisfaca nevoia mea imensa de libertate, de-a trai intr-o societate autentica, reala, adaptata indivizilor, nu neaparat majoritatii.
Acesta este primul meu articol in care imbin scriitura cu mici clipuri, dar cred ca se potrivesc foarte bine, iar faptul ca vin singure pe masura ce dau forma acestui articol, ma incurajeaza sa incerc variante noi de a ajuge la voi. De fapt, mi-as dori foarte tare ca articolele mele sa fie foarte interactive, sa imi dati feedback si sa imi spuneti cum vedeti voi aceasta tema. As vrea foarte tare sa va cunosc, sa stiu cine sunteti. So feel free to share your views.
O sa incep cu Dalai Lama explains how modern education failed. Da, tot despre educatie vorbeste, dar nu l-am cautat eu. A venit la mine printr-o postare FB si mi s-a parut cel mai potrivit pentru tema de astazi. Puterea de a ne construi singuri fericirea. Din interior. Fara sa depindem de lumea exterioara. Recunosc, cand am auzit prima data acest concept, mi s-a parut pur si simplu o idiotenie. Cum adica fericirea mea depinde doar de mine? Pai, daca imi rup mana, cum pot eu sa mai fiu fericita? Si totusi este posibil. Vezi Good, Bad, Who Knows?
Mintea noastra (a mea cu siguranta) are nevoie de etichete, de sertarase in care se bage informatia astfel incat totul sa fie planificat si organizat. Este creierul nostru din vremea cand traiam in pesteri si cand siguranta noastra era amenintata la orice pas. Acele vremuri sunt insa demult apuse. Acum este foarte important sa ne aplecam cu rabdare si ingaduinta catre lumea noastra interioara ca sa intelegem de unde vin “bestiile”si ce mesaj aduc cu ele.
Acesta este adevarul meu. Orice imi apare in realitatea fizica isi are originea in interiorul meu, in sufletul meu, in trairile mele. Cand am opus rezistenta si nu am acceptat schimbarea in viata mea, mi-am scrantit glezna. Cand m-am crizat si am facut o obsesie ca nu sunt o mama perfecta pentru Alex, am facut o mastita nu foarte frumoasa. Si lista poate continua. Mai am multe exemple. Desi stiu teoria, am picat examenul practicii de foarte multe ori. Si iar o iau de la capat. Si o voi lua de la capat ori de cate ori uit ca eu sunt creatorul vietii mele, ca eu atrag intr-un fel sau altul experiente menite sa ma faca sa cresc.
Intre timp m-am prins ca imi pot dezvolta un “kit de supravietuire”, un set de instrumente menite sa ma aduca inapoi pe linia de plutire cand simt ca lumea aceasta nu are nici un sens, ca totul este inutil si ca sfarsitul lumii este inevitabil, (iar eu sunt o mica drama queen).
Primul este inspirat din cartea Mica enciclopedie Hygge – Reteta daneza a fericirii de Meik Wiking. O sa imi fac o cutie in care sa pun o carte foarte faina pe care de abia astept s-o citesc sau o comedie demential de amuzanta, ceaiul preferat, cateva lumanari/betisoare parfumate si un album cu poze printate, cu cele mai frumoase momente petrecute impreuna cu familia si cu prietenii nostri. Daca doriti sa va documentati despre hygge, gasiti mai multe informatii aici.
Meik, directorul Institutului de Cercetare a Fericirii din Copenhaga, afirma ca fericirea vine din calitatea relatiilor noastre cu ceilalti. Banii sunt importanti pentru supravietuire, dar dupa un anumit nivel, ei nu pot compensa nevoia noastra de a fi parte dintr-un grup si de a fi iubiti. El nu foloseste exact aceste cuvinte (am dres-o eu un pic din tastatura, aducandu-mi aminte de buna noastra prietena, Brene Brown).
Se pare ca adeptii retetei daneze de fericire pun accent pe prietenii vechi, se deschid mai greu catre oameni noi si se revad in mod constant cu aceeasi oameni. Un fel de a spune ca prietenii sunt ca vinul, cu cat mai vechi, cu atat mai bine. Eu sunt de parere ca este loc pentru toata lumea, pentru prietenii vechi, dar si pentru cei noi, intalniti pe la ateliere noi sau cursuri de dezvoltare personala sau chiar la biblioteci. De aceea, te invit sa vii sa cunosti oameni noi la biblioteca Emil Garleanu. O poti face oricand in timpul saptamanii sau poti veni exact pe 29 mai, de la ora 18.00 la inca o editie de Seri de feminitate.
Si iti dau si o mica tema de gandire daca vrei, o mica provocare. O accepti? As vrea sa ti-o prezint pe cea mai noua prietena a mea, Teal Swan. Am descoperit-o de curand pe net si sunt foarte incantata de ce spune. Tu rezonezi cu ea? So grab a cup of tea and open your mind and heart. Arunca o privire aici și aici.
In loc de final, as vrea sa zic To be continued, caci fericirea vine cand o cultivam si o apreciem prin gesturile mici de recunostinta fata de noi si fata de ceilalti, dar mai ales fata de noi. Eu am impresia ca pe noi ne uitam cel mai repede si cel mai des, de aceea te provoc sa te redescoperi si sa iti acorzi zilnic cateva minute doar pentru tine. Pe tine ce te face fericit?
