Dor de verde

Mărturisesc. Primul meu plan era să-mi cultiv singură legumele în balcon. Planul A a eșuat din lipsă de polenizare (după cum puteți citi aici). Așa c-am trecut la planul B. Acesta presupune a consuma legume de sezon, produse de țărani, 100% naturale și netratate chimic și cât mai aproape de locul în care trăiesc eu. De ce toate aceste condiții? Pentru că este foarte important să susții economia locală și micii întreprinzători și aș prefera ca bănuții mei să ajungă în bugetul unei familii de țărani români, nu în conturile unei multinaționale (hehehe… patriotismul meu neaoș). De ce de sezon? Pentru că este cea mai adecvată, mai curată, mai vie și mai hrănitoare mâncare posibilă. De ce aproape de locul în care trăiesc eu? Pentru a reduce poluarea (toate bunurile de consum sunt transportate pe distante mai mici sau mai mari cu mjloace de transport nu prea prietenoase cu mediul), a evita ambalarea și conservarea (nocivă atât pentru organism, cât și pentru mediu) și a reduce timpul care trece de când leguma respectivă este ruptă de pe plantă și ajunge în farfuria mea (cu alte cuvinte, este încă vie). Știu. Știu că unii ați zice că sunt nebună sau fițoasă. Și mai știu că mulți ați zice că e imposibil să reunești toate aceste criterii sub același acoperiș. Eu însă visez la un aprozar exact pe gustul meu. Situat undeva în cartierul meu. Iar faptul că mai există oameni care împărtășesc visul meu, mă face să cred că suntem pe drumul cel bun. Chiar dacă ne despart câteva sute de kilometri, între mine și Dor de verde a fost dragoste la prima vedere. Chiar dacă magazinul meu de vis este în Iași, iar eu locuiesc în București, nu mă dau bătută. Tocmai de aceea am luat-o la întrebări pe Adina Bordei despre afacerea ei de suflet. Și sunt ferm hotărâtă să o bat la cap până deschide un magazin și în cartierul meu. Ce ziceți, mă ajutați?

De ce dor și de ce verde? Ce înseamnă (pentru tine personal) această asociere de cuvinte?

Dorul meu de verde este de fapt al tuturor şi înseamnă reîntoarcerea la tot ce-i natural şi bun, zămislit cu grijă şi dragoste, la zilele senine de vară din copilărie dacă vreţi. Dorul meu de verde miroase a mere, a gutui, a pătrunjel şi a toate minunăţiile din grădina bunicilor sau din bucătăria mamei. Am recreat acest spaţiu familiar în Iaşi cu ajutorul micilor producători locali, care pun preţ pe sănătatea noastră, a tuturor, şi care ne oferă cele mai gustoase şi curate legume şi fructe, dar şi preparate la borcane.

Povestește-ne pe scurt cum a fost trecerea de la idee la faptă. Cu bune și cu rele.

Ideea magazinului a apărut cu aproape un an înainte de a-l deschide. Îmi amintesc şi acum câtă bucurie simţeam doar discutând despre asta şi visând la locul ăsta magic unde să găseşti cele mai gustoase legume, cea mai bună zacuscă şi cele mai delicioase dulceţuri. Nu mi-a fost greu să renunţ la jobul de 8 ore pe zi şi nici să schimb complet domeniul de activitate. Întotdeauna mi-am urmat inima şi intuiţia, astfel că după şase luni am început să ma ocup serios de organizare. Am reuşit să pun Dorul pe picioare de una singură în aproape trei luni, cu stres, cu alergătură, cu nopţi nedormite, cu speranţe, cu soţul aflat la 4000 km distanţă.

Ce înseamnă să fii tânăr antreprenor în România? Ce ai schimba dacă ai avea puterea?

Eu m-am simţit poate un pic dezorientată la început. Am pornit singură la drum într-un oraş care, deşi familiar şi drag, îmi era încă străin din anumite puncte de vedere. Dar am învăţat din mers, m-am adaptat şi am privit mereu înainte. Toată lumea se plânge de birocraţie şi am avut şi eu momentele mele de neîncredere sau de stres. Dac-ar fi să schimb ceva pentru viitorii antreprenori, mi-ar plăcea să existe o persoană abilitată, care să te îndrume în mod gratuit şi să-ţi arate toţi paşii de urmat în deschiderea unei afaceri în funcţie de domeniul de activitate (cum ar fi ce acte îţi trebuie să deschizi o firmă, ce acte trebuie depuse pentru autorizaţii etc).

Vrei să ne prezinți principalele produse pe care le comercializezi în magazinul tău?

O să încep cu legumele şi cu fructele de sezon, pentru că ele reprezintă de fapt esenţa Dorului. Aducem legume şi fructe proaspete, doar de sezon şi crescute natural, de la producători din jurul Iaşului. Apoi avem diverse preparate ambalate: dulceţuri cu sau fără zahăr, siropuri, zacuşti, murături, sosuri. O gamă variată de uleiuri presate la rece din seminţe româneşti (floarea soarelui, dovleac, in, nucă, cânepă etc), sucuri din fructe presate la rece, diverse seminţe, mălai şi făină ecologice, sare neiodată de salină.

Cum faci selecția produselor pe care le aduci în magazinul tău? Care este relația ta cu producătorii?

Am ales pentru Dor de Verde doar producători care respectă natura şi care pun preţ pe sănătatea noastră, a tuturor. S-a creat de-a lungul timpului o mică familie a Dorului, formată din aceşti oameni minunaţi care îmi împărtăşesc visul şi principiile. Toate produsele sunt naturale, fără adaosuri de conservanţi, legumele şi fructele nu sunt tratate cu substanţe chimice, iar o parte din ele sunt chiar certificate ecologic.
Care este specificul magazinului tău? Ce îl face să fie diferit de altele de profil?

Mulţi spun că e un aprozar. Eu spun că e mai mult decât atât. În primul rând, este singurul magazin din Iaşi unde se găsesc legume şi fructe de sezon de la producători locali care nu utilizează pesticide şi alte prostii (legumele noastre chiar au gust, indiferent de anotimp!). Apoi Dor de Verde este un loc cald, unde găseşti cumva copilăria pierdută printre rafturile cu borcane de tot felul. Faptul că toate produsele sunt româneşti şi naturale şi că susţinem hrana locală şi curată ne diferenţiază de toate celelalte magazine.

Cum ajungi la clienți? Participi la evenimente, vinzi online, faci livrări?

Am participat la diverse evenimente de-a lungul anului şi de obicei ne implicăm în activităţile sau evenimentele care promovează un stil de viaţă sănătos, precum şi agricultura ecologică sau permacultura. În afară de magazinul situat în centrul oraşului, avem şi magazin online, iar livrări facem 4 zile pe săptămână atât la clienţii noştri, cât şi la restaurante. Livrăm de asemenea în toată ţara produsele noastre minunate
Ce reacții au avut oamenii la serviciile voastre? Există nevoie de dor și de verde în România?

Reacţiile încă au fost şi sunt diverse, de la neîncredere la bucurie, dar sunt fericită că avem oameni alături încă de la început şi familia Dorului de Verde creşte constant. Dorul cred că este prezent în sufletele tuturor, iar de verde este încă atâta nevoie!

De ce consideri că este important să fim mai atenți la produsele pe care le consumăm? Este necesară o educare a consumatorului român și ce ar presupune acest lucru?

Trăim într-o societate sufocată de o multitudine de produse importate. Lumea încă este obişnuită să cumpere alimente din marile lanţuri de magazine, din comoditate sau din neştiinţă, în care din păcate se regăsesc foarte puţine produse locale şi naturale. Importanţa alegerii produselor locale nu se reflectă doar în stilul nostru de trai şi de alimentaţie, cât şi în păstrarea şi protejarea autenticului românesc, în susţinerea agriculturii şi a antreprenoriatului românesc, şi ţine de fapt de întoarcerea la rădăcini. Educarea consumatorului este încă o provocare, este nevoie de timp şi de susţinere a producătorilor români. Îmi place să cred că prin Dor de Verde nu oferim doar produse de calitate autentice, dar şi o viziune a societăţii care ar trebui să ne reprezinte: o societate curată, sănătoasă şi echilibrată, în care munca ţăranului este apreciată, în care oamenii trăiesc în armonie cu natura.

Planuri de creștere? Există șanse să avem Dor de Verde și în București?

Planuri sunt, îmi doresc să existe câte un Dor de Verde în fiecare oraş din ţară, în special în Bucureşti, oraşul meu natal, dar încă mă dedic 100% Iaşului.


*credit foto: Dordeverde
**mențiune specială: ador cuvântul aprozar. mă face să simt în nări miros de mere și gutui puse la iernat pe rafturi și mi se face poftă instant de un cico băut pe nerăsuflate. deh, fiecare cu amintirile lui din epoca de aur. aparent, eu m-am blocat la cuvântul aprozar. și la tot ce putea fi mai bun pe lumea aia

Leave a Reply